Ziua 20

Prohod...

Cu zâmbetul agățat de colțul gurii licurici aprinși mă privesc din spatele pleoapelor, mormânt cald al amintirilor și al clipelor înfășurate în giulgiu cu sclipiri de staniol, ascunzând bomboane și bucățele glasate de fericire. Sub mângâierea lor îmi simt trupul descărnat și iubirea toată revărsând-se prin sufletul descompus de prea multe emoții și senzații ce îl inundă; moarte lentă cu gust dulce de sărut depus pe gâtul meu gol în care cuvintele se înnoadă cadaveric într-un ghem de șoapte multicolore. Sub sânul stâng un convoi mortuar poartă cu el fricile mele ce se proiectau cândva sumbru pe pereții viselor purtate de căușul palmelor osoase ale nopții. Deasupra lor înfloresc acum lalele galbene iar plămânii, impregnați cândva de mirosul greu de putregai și zboruri frânte, respiră azi parfum suav de frezii și ceruri noi deschise deasupra tâmplelor gata să îmi prindă glezna într-o îmbrățișare albastră. 

Degetele tale desenează răsăritul pe spatele meu; pensule moi înmuiate în culorile curcubeului, monument funerar al stropilor de ploaie, ce s-a topit, teatral, la picioarele noastre. Fiorii îmi electrizează simțurile captive în colivia roșie a cărnii ce se izbesc de gratii prinse în frenezia eliberării. Mușc din rotundul clipei cu foamea nestăpânită cu care marea mușcă țărmul și mă scufund în nemișcare și în apele ochilor tăi ce îmi îneacă gesturile. 

Și de-aș putea fura eternității o petală, 

și de-aș putea păstra etern un ceas, 

și de aș rupe doar o stea din a nopții negreală

pe toate, ție, aș vrea să ți le las.  

* Cuvintele lor: „Scorpio”, „Abisurile”, „Carmen Pricop”, „Comicultural”, „Vienela”, „Oglinda lui Erised”, „Dan”, „Griska”, „Adriana”, „Motanul Pandalie”, „Vavaly”, „Maya”, „Mitzaa”, „Adicherish”, „dia naicu”, „Adriana T”, „Sonia”, „Dan”, „Roxana”, „Radu Thor”, „Lili3d”, „Adelina”, „Psi” sub bagheta magică a lui Psi *