Unde-i ea?

Privirea-i senilă se agăța de tocurile geamurilor cu vopseaua sărită, arsă de vremuri și spălată de ploi. Părea că ochii îi poposesc asupra unui tablou invizibil celorlalți, intangibil și îndepărtat precum norii pufoși ce se rostogoleau pe cer. Minute în șir, cu zâmbetul înghețat pe față și cu lacrimi calde prinse de gene, părea o stană de piatră, o statuie albă scufundată în tăceri și necuvinte pentru care timpul, alunecos ca un țipar, încremenea pe la colțuri. Toate zilele semănau și se înnodau cu nopțile - realități și vise pe care nu mai știa să le distingă. Un boț de clipe de orice sort precum un ghem mare de ațe colorate, fiecare purtând o poveste, un parfum, o durere ascunsă sub sân ori un gând tainic adânc săpat pe tâmple. 

Când cerul își prinde stele în păr, fantomele-i dansează șui printre bătăi de inimă. Par un fum gros de amintiri arse ori poate sunt doar o închipuire, un mugur de dorințe vechi, îngropat în nisipul din clepsidre. Un râs străin, dar atât de cunoscut, o chemare, ori poate un dor niciodată uitat îi cutreieră cotloanele unui suflet golit de mult de orice simț ori tresărire. Și-acolo, sub mantia sură a unui timp neiertător cu pașii muți, se-ascunde încă naivitatea unei fetițe brunete, cu părul prins în codițe, mergând încet spre școală și desenând fluturi pe bucăți albe de hârtie.

Oare unde e ea?

* Cuvintele lor: „Vladen”, „Scorpio”, „Oglinda lui Erised”, „ComiCultural”, „Dan”, „Bloodie”, „Dan”, „Sonia”, „Roxana”, „Vero”, „Maya”, „Ioana Soglu”, „Adriana”, „Vienela”, „Drugwash” sub bagheta magică a lui Psi *