Invitație la viață (6)

Începuturi... timide, moi, parfumate. Călcăm cu grijă printre zilele calde temându-ne să nu strivim cumva magia. Pășim pe covorul de stele afișând zâmbetul repetat de atâtea ori în oglindă... dar încă imperfect. Privirile se împletesc molatec căutând bucățele de suflet de care să-și agățe speranțele. Degetele fine desenează aripi pe trup și curcubee, țesând clipele în nopți nesfârșite. Flori și vise pictează tăcerile ce se cuibăresc între cele două inimi sortite aceluiași destin. Licoarea dulce a iubirii aleargă prin vene ca un drog aprinzând sentimente pierdute cândva. Plutim... iar pământul întreg se așterne cuminte la picioarele a doi îndrăgostiți ce nu mai au nevoie decât de doi ochi dragi si de următoarea respirație ce îi aduce împreună.

Așa încep toate poveștile... Care este sfârșitul?


Era povestea de dragoste perfectă... până ce devine crima perfectă.


Comentarii

Postări populare

On Facebook