Duzina de cuvinte - N-au mai rămas clipe
Vers alb e viața pe foaia mută a Timpului ce șterge cu atâta nepăsare litere de dor și urme de pași din suflete lăsate pradă uitării. Cuvintele, păsări cu aripi de fluturi, se izbesc sângerând de pereții trupului prea obosit să le mai curme zborul. Ieri l-au purtat spre grădini și paradisuri, spre vis, spre liniște dar azi... azi nu a mai rămas nimic. N-au mai rămas clipe. Clepsidra s-a spart și cioburile-au fost purtate de vânt, razele de soare s-au transformat în flăcări cu guri însetate de haos, inima bate lent și-n ea iubirile mor rând pe rând curgând cenușă în vene.
Fereastra, ce cândva îi desena doar răsărituri, picură acum stropi mari de purpură ce cad agonizând din cenușiul cerului. Câteva fire de praf îi umplu ochii de lacrimi și-o frunză moartă i se așterne pe gura lividă înlănțuiți într-un ultim sărut blând și cast ca adierea caldă a unei speranțe noi. Dar e târziu și peste verdele mugur iarna vieții ninge regrete și dureri, cerne secundele ce s-au topit în nesfârșite așteptări, plouă minutele ce-au ars în căuș de nesiguranțe și întrebări fără răspuns. N-au mai rămas clipe...
Și-acum scara nu mai urcă, „mâine”-le cândva statornic ce te aștepta cu zâmbete moi în prag e numai o părere. Orele nu mai zboară ci dor precum spini înfipți în palme și nicio mână nu ți se mai întinde să curme căderea. Singurătatea adună petalele ofilite ale unei vieți pierdute printre atâtea tăceri.
* Cuvintele lor: "Almanahe", "Anaconde", "Virusverbalis", "Dragos", "Dictatura Justitiei", "Carmen Pricop", "Irealia", "Altcersenin", "Dordefemeie", "Lolita" sub bagheta magică a lui Psi *
Comentarii
Trimiteți un comentariu
"Bate" si ti se va raspunde...