Scrisoare

Vino! Pe nisipul fin să păşim desculţi ca pe un covor roşu de petale parfumate aşternut cu grijă în faţa noastră. În mână să ţii un buchet de stele iar eu, în mâna mea, să o adăpostesc solemn pe a ta. Cu ochii să îmi săruţi trupul... cu sufletul să îmi şopteşti că mă iubeşti... cu buzele să-mi eliberezi visele păstrate pentru clipa în care vom fi doar noi.

În părul tău raze de soare strălucesc, preschimbate în picături mici de aur ce îţi încoronează frumuseţea. Un voal uşor, ţesut de vânt, îţi mângâie fin obrazul şi-ţi aminteşte de mângâierea mea dintâi, cu degete tremurânde, cu inima bătându-mi nebuneşte în piept.

Valuri sărate ţi-au ţesut veşmântul strecurându-şi undele prin porii pielii tale moi şi îţi ating delicat trupul ce l-am visat de-atâtea ori. Un cor de pescăruşi cântă uşor în zări albastre o odă... pentru tine... pentru mine... pentru noi.

Scrisoare... de la El... pentru Ea... brodată pe un colţ de suflet.